Pentru italieni, mâncarea este luată în serios iar mesele pot dura și câteva ore pentru că atât hrana cât și băutura trebuie să fie degustate în tihnă.
Fiecare regiune are specialitățile ei precum și diferite tipuri de cârnați, brânzeturi, vinuri sau feluri de pâine iar acestea s-au dezvoltat datorită geografiei Italiei.
Tradițiile culinare italienești datează din vremea romanilor, grecilor sau a etruscilor. Romanii importau mâncare din întreg imperiul, inclusiv mirodenii din China, sud-estul Asiei și din India, vin din Grecia, Iberia. În perioada medievală, în orașele mai bogate din nordul Italiei, oamenii puteau să-și cumpere ingrediente proaspete pentru paste – ouă, brânză, zahăr sau chiar frișcă. În sud, oamenii mâncau feluri mai sărace precum paste uscate, pizza care ulterior, din cauza imigrării, au fost duse și pe alte continente și au devenit extrem de populare.
Astăzi o masă poate include 5 feluri de mâncare: primul fel sau primo înseamnă paste, risotto sau alte feluri cu orez, populare în nordul Italiei. Carnea de pasăre sau peștele sunt servite la felul următor (secondo). Garniturile (contorni) de legume în special, cartofi (patate) sau salată (insalata) pot acompania acest fel. Desertul (dolce) în forma fructelor sau a unui tip de brânză (formaggio) termină masa propriu-zis.Cafeaua (caffe), vinul (vino) pot urma la o masă oricând dar se poate ca la final să mai primești și o sambuca, un lichior cu gust puternic de anason.