În secolul vitezei, suntem preocupaţi tot mai mult de cosmetizarea trupului şi uităm de sufletul şi cultura noastră. Preferăm să fim nişte ambalaje şi să vedem nişte capete întoarse după noi decât să fim ca o carte, care să devină mai interesantă după fiecare filă citită. Preferăm să petrecem cât mai multe ore în saloane de înfrumuseţare şi apoi să ne plângem că nu ne mai rămâne timp pentru a citi o carte, pentru a ieşi cu foştii colegi la un ceai sau pentru a ne perfecţiona cunoştinţele şi, desigur, pentru a dobândi altele noi. Preferăm să ajungem la birou şi să discutăm despre colega X care, la vârsta de 40 de ani, s-a înscris la un master sau face cursuri de limbi străine, şi nu orice limbă, tocmai limba arabă care nu este întocmai o limbă uşoară şi trebuie să aloce destul de mult timp şi studiului individual pe lângă cele două zile pe săptămână în care participă la cursurile propriu-zise.
Şi pentru ce? Să nu vă închipuiţi că o face pentru că trebuie, pentru că aşa i-au cerut şefii. O face din plăcere, pentru că a cunoscut nativi cu care vrea să comunice „pre limba lor” sau pentru că vrea să vadă piramidele din Egipt sau să facă o croazieră pe Nil. Ea a preferat să-şi bea cafeaua şi să petreacă pauza de masă cu ochii în materialele pentru master sau repetând semnele limbii arabe.
La fel de mult apreciez copiii, care, la vârsta de 8-9 ani, sunt pasionaţi de limbi străine, precum japoneza, şi au o dorinţă nebună de a ajunge să cunoască această limbă foarte bine.
La ECHO apreciem adulţii care încă învaţă din pasiune şi încercăm să le oferim cursuri de limbi străine care să se ridice la nivelul aşteptărilor.
